Inflația este calculată pe baza ponderării evoluțiilor prețurilor la bunuri și servicii, în funcție de structura anuală a cheltuielilor gospodăriilor populației – media obiceiurilor de consum.

De exemplu, în România în anul 2022 structura coșului de consum a fost următoarea:

➤⠀produse alimentare – 33,02%;

➤⠀bunuri nealimentare – 49,38%;

➤⠀servicii – 17,60%.

Din perspectiva europeană, este foarte important să monitorizăm inflația pe indicele armonizat al prețurilor de consum – calculat pe baza unei metodologii unice pentru toate țările UE.  🌍

Pe parcursul ultimelor trimestre am asistat la creșterea generalizată a prețurilor de consum cu ritmuri în accelerare (spre cele mai ridicate din ultimele decenii), pe plan mondial, la nivel european și în sfera internă. Această intensificare a presiunilor inflaționiste a fost determinată de o serie de factori, din sfera ofertei (suprapunerea șocurilor, inclusiv cel din piața de energie), cererii (relansarea economică post-pandemie) și geo-politici (evenimentele din Ucraina și consecințele acestora).

De exemplu, conform datelor Fondului Monetar Internațional (FMI) prețurile internaționale la energie au crescut cu un ritm mediu anual de 99,6% în 2021 și cu o rată medie anuală de 70,4% în perioada ianuarie – noiembrie 2022. Evoluția nu a fost determinată de o creștere semnificativă a cererii de energie, ci de consecințele pandemiei – tranziția spre un nou model economic, bazat pe consumul de energie predominant din surse regenerabile. În acest context, guvernele au implementat măsuri pentru contracararea evoluțiilor din piața de energie, inclusiv pe plan intern, acestea fiind recent prelungite până în primăvara anului 2025.  ⏱

Totodată, cotațiile internaționale la țiței au crescut cu ritmuri medii anuale de aproximativ 70% în 2021, respectiv 40% în 2022.

De asemenea, prețurile internaționale la alimente s-au majorat cu 26,1% an/an în medie în 2021 și cu 15,2% an/an în medie în intervalul ianuarie – noiembrie 2022.  📈

La nivelul economiei reale am asistat la continuarea relansării post-pandemie în ultimele trimestre, evoluție influențată de o serie de factori, inclusiv nivelul redus al costurilor reale de finanțare (ratele nominale de dobândă ajustate cu inflația), dar și excesul de economisire acumulat în trimestrele în care erau în vigoare restricții sanitare.

Poți găsi mai multe detalii despre toate cele de mai sus în articolul nostru de pe Blog: „Inflația de acum, un puseu”.  🙂